I nimak tak aj ʼij que upon ruʼ i Jesus
2
Are xalax i Jesus pa tinimit Belen re i jyub Judéa,
i ʼatol tzij are i mam Heródes.
I mam-le ʼo pu patan pa tinimit Jerusalen;
je ʼo juban winak je aj ʼija,
je petnak cʼa naj pa oriénte.
2 Are xe upon pa Jerusalen,
xqui tzʼonoj chique i winak:
—¿Paʼowi i nim laj ʼatol tzij que i aj Israel winak chi xalaxic?
Ya xkil i u chʼumil are oj ʼo chila pa oriénte,
rumal-i xoj cʼun chu cojic u ʼij —xqui bij.
Visita de los magos (Mateo 2.1-23)
3 I nim laj ʼatol tzij,
mam Heródes,
are xu ta rason ile,
lic xcʼachir rumal;
xak conojel i winak pa tinimit Jerusalen xe cʼachir rumal.
4 Teʼuri i ʼatol tzij xe u siqʼuij i nimak tak sacerdóte que i aj Israel,
tak i tijonel re i tzij tzʼibtal can rumal i mam Moises ujer.
Are xe moltajic,
xu tzʼonoj chique pa calax na wi i Crísto chi tolque coyʼem.
5 Ique xqui bij ʼuri che:
—Calax pa tinimit Belen,
u cwenta i jyub Judéa.
Queje ile queʼelok,
man queje ile tzʼibtal can rumal i ajbil u tzij i Dios ujer.
Queje iri xu bij:
6 Yet chi at tinimit Belen,
at u cwenta i jyub Juda,
ma chʼobo mok n-ti a ʼij yet;
ʼo ni a ʼij man chiquixol awacʼal yet
queʼelok ʼo ni jun qui cʼambeal;
cucʼaw ni u tzam chique in winak,
aj Israel.
Queje ile tzʼibtal canok —xqui bij i mamʼib.
7 Teʼuri i mam Heródes aliʼal xe u siqʼuij i nimak tak aj ʼij chi je petnak pa oriénte y xu tzʼonoj chique wach xoʼon i icʼ,
wach xoʼon i ʼij are xwinakir i chʼumil.
8 Teʼuri,
xe u takbi pa Belen.
Xu bij chique:
—Jix chu tzucuxic i ral acʼal-le;
naʼal chi tzucuj.
We xi riko,
col i bij chwe,
man xak yin quin ʼe chu cojic u ʼij —xu bij i mam Heródes.
9 I nimak tak aj ʼij,
are xutzin u bixquil ile chique,
xqui maj chubi qui be.
I chʼumil chi xnabeaj chiquiwach cʼa pa oriénte,
xbin chic chiquiwach cʼa xupon pa yatal wi i ral acʼal.
Chila xtaqʼui na puwi i ja paʼowi i Jesus.
10 Are xquil i nimak tak aj ʼij chi xtaqʼui i chʼumil,
lic xe quicotic.
11 Y xe ʼoc ruʼ ja,
xqui rik i acʼal ruʼ u chuch,
ixok Mariy,
xe xuquiʼic,
xqui coj u ʼij i acʼal.
Teʼuri,
xqui tor i quekan,
xquesaj li qui sipon chi cucʼam y xqui ya che.
Ile are óro,
xak inciénso,
xak i mírrab.
12 Are xe tzalij chic pa qui tinimit,
junwi chic be xqui majo man xbix chique rumal i Dios piqui waram chi me tzalij chic ruʼ i mam Heródes.
I qui camsaxic i acʼalab rumal i mam Heródes
13 Je ʼenak chic i nimak tak aj ʼij,
teʼuri jun ángel re i Kajwal xwinakir pu waram i ma Jose.
Xu bij che:
—Chat walijok,
cha cʼama bi awacʼal,
xak i u chuch,
y chat ʼanmajok,
jat cʼa Egípto.
Chat ʼol chila cʼa quin bij na chawe umpa cat petic,
man i mam Heródes cu tzucuj ni acʼal,
craj cu camsaj —xu bij i ángel che.
14 I ma Jose xwalijic,
xu cʼambi i acʼal,
xak i u chuch,
y xqui majbi qui be chaʼab,
xe ʼe cʼa pa Egípto.
15 Chila xe qʼuiji wi cʼa are xcam i mam Heródes.
Queje ile xeʼelok xak jun ruʼ pacha u bim can i Kajwal;
man i ajbil u tzij i Dios u tzʼibam can i tzij-i chi u bim i Kajwal:
“Pa Egípto quin siqʼuij wi in Cʼojol.”
(Queje ile tzʼibtal canok.)
16 I mam Heródes,
are xu nabej chi xtʼor can cumal i nimak tak aj ʼij,
lic xpe roywal che.
Rumal ʼuri,
xu tak qui camsaxic conojel i ral tak alabom we maja quiqui chap oxib junab,
man qui bim che chi colo ʼo chic queb junab che u winakiric i chʼumil.
Queje xu tak u ʼanic ile pa tinimit Belen,
xak ronojel i jyub chirij chuwach.
17 Queje ile xeʼelok pacha xu bij i tzij tzʼibtal can rumal i mam Jeremías,
i ajbil u tzij i Dios ujer.
Xu bij ire:
18 Ca tataj jun nim laj oʼej pa tinimit Rama,
Are i ixokib aj Israelc que siqʼuinic,
que oʼic,
Man i cacʼal,
ya xe camic,
ya n-ta chic;
Lic n-ca pactaj ti qui bis rumal.
(Queje ile tzʼibtal canok.)
19 Xoʼon panok xcam i mam Heródes.
Teʼuri,
chila pa Egípto,
jun ángel re i Kajwal xwinakir ruʼ i ma Jose pu waram.
Xu bij che:
20 —Chat walijok,
cha cʼama bi acʼal y u chuch,
chix tzalij che i jyub Israel;
man ya xe cam ique chi cacaj u camsaxic i acʼal.
(Queje ile xu bij i ángel che.)
21 Teʼuri i ma Jose xwalijic,
xu cʼam bi racʼal,
i rixokil y xe tzalij che i jyub Israel.
22 Are que tijin chi be,
i ma Jose xu ta rason chi u qʼuexel i mam Heródes are i u cʼojol,
ma Arqueláo u bi.
Ire xu xij rib che,
n-xraj ta xa ʼe jeki pa jyub Judéa rumal.
Teʼuri xbix chic che rumal i Dios pu waram wach i cu ʼano;
rumal-i,
xa ʼe pa jyub Galiléa.
23 Are xe upon chila,
xa ʼe jeki pa tinimit Nazaret.
Queje ile xeʼelok,
pacha qui bim i ajbil u tzij i Dios ujer,
chi Jesus “aj Nazaret” ca bix na che.